Take a fresh look at your lifestyle.

LA PAS PE VALEA GURGHIULUI, ADEVĂRATĂ VALE A REGILOR

33

În centrul Gurghiului găsim Castelul Rákóczi-Bornemisza, după numele familiilor care i-au început construcția și al celei care a desăvârșit-o. Având, la vremea lui, moară de hârtie, glăjărie și chiar o manufactură de porțelan, castelul a trecut prin multe, devenind în cele din urmă școală de brigadieri silvici. Acum, Castelul Rákóczi-Bornemisza se află în administrarea Muzeului Județean Mureș și începe să își recapete, ușor, suflul nobiliar.

Castelul Rákóczi-Bornemisza din Gurghiu, unul dintre cele mai importante monumente ale județului Mureș

Parcul Dendrologic, lipit de castel, a prins rădăcini în anul 1740, fiind înființat de familia Bornemisza. Peste 350 de specii rare sunt conservate aici, într-una din veritabilele oaze ale județului Mureș. Pe cele 10 hectare ale parcului se găsesc mai mult de 100 de arbori exotici, aduși din America,  Australia, Turcia sau Japonia. Parcul are lac, o insulă, căbănuțe și foișor, fiind numai bun pentru a respira un aer curat și a-ți aduna gândurile.

Parcul Dendrologic din Gurghiu numără peste 350 de specii rare și mai mult de 100 de arbori exotici

Tot prin aceste locuri sunt și sărăturile de la Orșova, unde oamenii au săpat găuri cu adâncimi de 10 metri ca să scoată saramură. Inclusiv celebra telemea de Ibănești, produs românesc cu denumire de origine protejată, își ia saramura ce îi dă gustul unic tocmai de la Orșova.

Din murătoarele de la Orșova, oamenii își iau apa sărată, în care pun carnea peste iarnă

Dar la Gurghiu focurile sunt încinse mai tot timpul anului și aici punem MIELUL și VIȚELUL LA CEAUN.

MIEL ȘI VIȚEL LA CEAUN

Dacă Solovăstru ar fi fost pus de Dumnezeu pe harta lumii, fie și pentru a fi loc de pornire în lume a unui singur om, planul Său ar fi fost oricum măreț, după ce planeta aceasta a primit-o, ca pe o binecuvântare, pe Virginia Zeani. Este una dintre acele voci ale  omenirii înzestrate cu har divin, fiind considerată „prima donna assoluta” a Operei italiene. Ea rămâne cea mai apreciată interpretă din lume a Violettei din „Traviata” lui Verdi, partenera de scenă a lui Luciano Pavarotti si Plácido Domingo și profesoara lui Andrea Bocceli.

Locurile acestea au fost dăruite și cu bogății ce vin din adâncuri. Lacul din Băi este cel mai mare dintre ochiurile de apă bogate în sare. A apărut prin prăbușirea unei saline create de romani și tratează beteșuguri dintre cele mai diferite. Băile Sărate de la Jabenița sunt cunoscute încă de pe la 1800, la început fiind deschise doar nobililor. Nămolul de aici a fost dus în stațiuni renumite din Austria și Ungaria.

Băile Sărate de la Jabenița au apărut prin prăbușirea unei saline create de romani

Face cunoscută Valea Gurghiului și Pădurea Mociar, despre care se spune că ar fi cea mai bătrână din România, devenită acum rezervație naturală. Aici au fost găsiți înrădăcinați sute de fagi și stejari, vechi de 700 de ani, din care jumătate au murit de bătrânețe.

Pădurea Mociar este cea mai bătrână pădure din România

Lăsați în pace de oameni, stejarii mai „tineri”, cei de 500 de ani, au făcut din pădure un loc căutat de ochiul omului, unde se spune că, printre stejari, frasini, carpeni și plopi tremurători, se ivesc tot felul de mistere.

Pe valea aceasta merită să ajungeți și pentru o aruncătură de cârlig în Gurghiu. Se prind ușor păstrăvi, lipani, cleni, mrene, grindei, raci și țipari. Veți da aici și peste niște stâne, unde musafirii sunt ospătați de ciobani cu ce au mai bun împrejur. Dacă vă întreabă, nu cumva să  refuzați un TOPCIT CU MĂMĂLIGĂ!

TOPCIT CU MĂMĂLIGĂ

Studiile specialiștilor arată că prin părțile Ibăneștiului, undeva către Lăpușna, la Izvorul Călin, se bea cea mai bună apă și tot aici se poate respira cel mai curat aer din toată Europa, cu cel mai gros strat de ozon. La aceleaşi măsurători, aerul este pe locul al doilea într-un clasament mondial.

Fâncelul este una dintre cele mai bune zone de vânătoare ale României, fiind frecventat de personalități din toată lumea. Prinţul Dimitrie Sturdza spune că „ar fi bine ca toată România să arate ca Valea Gurghiului”. Aici, Alteța Sa a construit un Muzeu al Vânătorii, unde se află trofee de vânătoare de pe aproape toate continentele, colecționate vreme de trei decenii.

Prințul Dimitrie Sturdza a creat, la Ibănești, un muzeu al vânătorii, cu specii de pe aproape toate continentele

Locurile sunt gazdă și pentru păstrăvăria de sub pădure, înălțată la aproape 800 de metri, acolo unde se-ntâlnesc râul Gurghiu cu afluentul său de stânga, Sebeșul Mare. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Lăpuşna vine din satul Comori, unde a fost ridicată din lemn de stejar și molid, cu intrare în formă de gaură de cheie. Lăcașul, ce se înalță și astăzi în pădurile Lăpușnei, a fost adus aici la dorința Regelui Carol al II-lea.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost adusă la Lăpuşna din satul Comori, de Regele Carol al II-lea

Perla acestor plaiuri, zise și Valea Regilor, este Castelul de vânătoare de la Lăpuşna, cel care a prins viață în sufletul lui Ferdinand Întregitorul. Acesta i-a făcut loc prin desișul pădurii , tăind printre copaci în forma României Mari. Castelul arată astăzi precum în schițele arhitectului ce a imaginat Peleșul și Pelișorul, motiv pentru care ce are Lăpușna în castel, seamănă la chip cu bijuteriile de la Sinaia. Aici, pasionați de  vânătoare din marile familii regale ale Europei au ajuns oaspeți, la invitația Familiei Regale a României. Despre trecerile Regelui Mihai I înspre Lăpușna stă mărturie și cartea de onoare a Bibliotecii Judeţene Mureş, în care Majestatea Sa își lăsa semnătura în 1931.

Semnătura Majestății Sale, Regele Mihai I, lăsată la Biblioteca Județeană Mureș, într-unul dintre drumurile membrilor Casei Regale a României spre Lăpușna

La Lăpușna și în jos, spre Ibănești, sunt niște bucate ce vin parcă din mândria ciobanilor de pe Valea Gurghiului, înmiresmate cu toate gusturile de la stână. Le zice PĂTURI. De la Hodac ne-am gândit să vă arătăm o mâncare nu de sărbătoare, ci de zi lucrătoare, așa cum sunt mai toate zilele oamenilor de pe-aici, și am aflat astfel de PICIOICILE CU BRÂNZĂ ȘI CARNE DIN BORCAN.

PICIOICI CU BRÂNZĂ ȘI CARNE DIN BORCAN

Görgényszentimre központjában találjuk a Rákóczi-Bornemisza kastélyt, az építkezést megkezdő és befejező családok neve után. A maga korában papírgyárral, üveggyárral és még porcelángyárral is rendelkezett, a kastély sok mindenen ment keresztül, végül az erdészeti iskola lett. Most a Rákóczi-Bornemisza-kastély a Maros Megyei Múzeum fennhatósága alá tartozik, és kezdi visszanyerni nemes szellemét. A vár melletti Dendrológiai Park 1740-ben alakult, a Bornemisza család alapította. Több mint 350 ritka fajt őriznek itt, Maros megye egyik igazi oázisában. A park 10 hektárán több mint 100 egzotikus fa található Amerikából, Ausztráliából, Törökországból vagy Japánból. A parkban van egy tó, egy sziget, házikók és egy pavilon, ideális arra, hogy friss levegőt lélegezzen, és összeszedje gondolatait. Szintén ezeken a helyeken találjuk az orosovai sós mocsarakat, ahol az emberek 10 méter mély lyukakat ástak a sóoldat kinyerésére. Még a híres ibánfalvai sajt is, az oltalom alatt álló eredetmegjelöléssel rendelkező román termék, innen veszi a sóoldatot Orsovából, amely egyedi ízét adja. De Görgényszentimrén a tüzek egész évben égnek, és itt a BÁRÁNYT ÉS BORJÚT ÜSTBEN készítik .

Ha Görgényoroszfalut Isten elhelyezte volna a világ térképén, még ha egy ember világba való indulásának pontja is lenne, az ő terve mindenesetre nagyszerű lett volna, miután ez a bolygó áldásként megkapta Virginia Zeanit. Ő az emberiség isteni kegyelemmel felruházott hangjai közé tartozik, és az Olasz Opera „prima donna assoluta”-nak tekintik. Ő a Verdi „Traviata” című művének Violetta szereplőjének világszerte legmegbecsültebb előadója, Luciano Pavarotti és Plácido Domingo színpadi partnere, valamint Andrea Bocceli tanára.

Ezeket a helyeket a mélységből érkező gazdagság is felruházta. A Băi-tó a legnagyobb sótartalmú vízek közé tartozik. A rómaiak által létrehozott sóbánya összeomlásakor keletkezett, és a legkülönfélébb betegségeket kezeli. A görgénysóaknai sófürdőket 1800 óta ismerik, először csak nemesek számára volt nyitva. Az itteni iszapot Ausztria és Magyarország híres üdülőhelyeire vitték.

A Görgény-völgyet a Mociar Erdő is ismertté teszi, amelyről azt mondják, hogy Románia legrégebbi erdeje, ma természetvédelmi terület. Több száz 700 éves bükköt és tölgyet találtak itt gyökerezve, amelyeknek fele öregségében elpusztult. Az emberek által békén hagyott „fiatalabb”, 500 éves tölgyek, az erdőt az emberi szem által keresett hellyé tették, ahol azt mondják, hogy a tölgyek, kőrisek, gyertyánok és remegő nyárfák között mindenféle rejtélyek előbukkannak.

Ezen a völgyön érdemes bár egy horogdobásért elmenni Görgényszentimrére.  Itt könnyen lehet  pisztrángot, pénzes pért, domolykót, márnát, kövi csíkot, rákot és angolnát halászni. Itt néhány pásztorkunyhó is utadba kerül, ahol a pásztorok mindenféle jóval vendégelik meg vendégeiket. Ha megkérdezik, nehogy  visszautasítsa a SAJTMÁRTÁSOS PULISZKÁT !

A szakemberek tanulmányai azt mutatják, hogy Ibánfalva részein, valahol Laposnya felé, Călin Forrásánál a legjobb vizet lehet inni, és európaszerte itt lehet a legtisztább levegőt lélegezni, a legvastagabb ózonréteggel. Ugyanezen mérések szerint a levegő minősége a világranglista második helyén áll.

Fancsal Románia egyik legjobb vadászterülete, amelyet a világ minden tájáról származó személyiségek látogatnak. Dimitrie Sturdza herceg szerint „jó lenne, ha egész Románia úgy nézne ki, mint a Görgény -völgy”. Őfelsége itt vadászmúzeumot épített, ahol szinte minden kontinensről származó, három évtizeden át gyűjtött vadásztrófeák találhatók.

Ezeken a helyeken található az erdő alatti, majdnem 800 méter magasan levő pisztrángnevelde is, ott ahol a Görgény folyó találkozik bal oldali mellékágával, a Nagy-Sebessel. A laposnyai „Sfântul Nicolae” (Szent-Miklós) fatemplom Kincsesfő faluból származik, ahol tölgyfából és lucfenyőből épült, kulcslyuk alakú bejárattal. A szentélyt, amely ma is Laposnya erdeiben magaslik, II. Károly király kérésére hozták ide.

E helyek gyöngyszeme, amit a Királyok Völgyének is neveznek, a laposnyai Vadászkastély, amely I Ferdinánd román király lelkében született meg. Az erdő sűrűjében kerített neki helyet, kivágva a fákat Nagy -Románia alakban. Ma a kastély úgy néz ki, mint a Peles és Pelisor kastélyokat elképzelő építész vázlatai, ezért ami a laposnyai kastélyban van, nagyon hasonlít a szinaiai ékszerekhez. Ide érkeztek az Európa nagy királyi családjaiból származó vadászatkedvelők, a Román Királyi Család meghívására. I. Mihály király laposnyai átutazásait a Maros Megyei Könyvtár díszkönyve is tanúsítja, amelyet őfelsége 1931-ben írt alá.

Laposnyán és lefelé, Ibánfalva felé, olyan ételeket találunk, amelyek mintha a Görgény-völgyi pásztorok büszkeségéből származnának, és a pásztortanyák mindenféle ízeit magukba ötvözik. Ők POKRÓCNAK nevezik. Görgényhodákból egy olyan ételt mutatunk, amely nem ünnepnapi, hanem munkanapi,  mert az itteni emberek számára minden nap munkanapnak számít, ez nem más, mint a SAJTOS BURGONYA és BEFŐTTES HÚS.

The centre of Gurghiu hosts the Rákóczi-Bornemisza Castle, named after the families who began its construction and that who finished it. With a paper mill, glass factory and even a manufacture of porcelain in its times, the castle went through a lot, ultimately being transformed in a silvic brigadier. Nowadays, the Rákóczi-Bornemisza Castle is administered for the Mureș County Museum and slowly starts to recover its noble feeling. The Dendrology Park, attached to the castle, grew its roots in the year of 1740, being set-up by the Bornemisza family. Over 350 rare species are conserved here in one of the true oasis in Mureș County. On the 10 hectares of the park more than 100 exotic trees can be found, brought from America, Australia, Turkey or Japan. The park has a lake, an island, small wooden cabins and a gazebo, perfectly fit for breathing a clean air and for gathering one’s thoughts. Also located in the nearby vicinity are the salty soils from Orșova, where people dug holes with depths of 10 meters in order to collect the brine. The famous telemea cheese made in Ibănești, a Romanian product bearing the name of protected origin, takes its salty taste giving it a unique flavour precisely from Orșova. In Gurghiu, the fires are always set during most of the year, a perfect fit for a KETTLE-COOKED LAMB AND VEAL.

If Solovăstru would be pinned on the world’s map by God, even if solely for being a point of departure in the world of a single human, His plan would be grand at any rate, after this planet received as a blessing Virginia Zeani. She is one of those human voices endowed with a divine grace, being considered as the „prima donna assoluta” of the Italian Opera. She remains the most valued performer in the world of Violetta in Verdi’s „Traviata”, the scene partner of Luciano Pavarotti and Plácido Domingo and Andrea Bocceli’s teacher.

These places were also gifted with richness coming from the depths. The Lake in Băi is the largest among the waterholes rich in salt. It was formed through the collapse of a salt mine created by the Romans and treats various diseases. The Salty Baths from Jabenița are known even since the 1800s, opened in the beginning only for the noble people. The mud from here was taken to famous spa resorts in Austria and Hungary.

Another promoter of the Gurghiului Valley is also the Mociar Forest, said to be the oldest in Romania, currently a natural reservation. Here is where hundreds of beech and oak trees have been found as rooted, of 700 years old, half of which died of old age. Undisturbed by people, „younger” oaks, those of 500 years old, made the forest a place searched for by the human eye, and it is believed that among oaks, beech trees, hornbeams and shivering poplars, all sorts of mysteries reveal themselves.

This valley is worth seeing if only for throwing a hook in Gurghiu. One can easily catch trout, grayling, clean, lamprey, loach, crabs and eels. You will also find some sheepfolds where guests are feasted by shepherds with their very best. Should you be asked, do not dare to refuse a TOPCIT (STEW) WITH POLENTA!

Specialists’ studies show that nearby Ibănești, somewhere towards Lăpușna, at Călin Spring, one can drink the best water and breathe the cleanest air in all Europe, with the thickest ozone layer. During the same measurements, the air ranks second in a world classification.

Fâncel is one of Romania’s best places for hunting, frequented by personalities from all over the place. Prince Dimitrie Sturdza says that „it would benefit the country if the entire Romania would look like the Gurghiu Valley”. Here, His Royal Highness built a Hunting Museum where one can find hunting trophies from almost all continents, collected for three decades.

These places also host the trout farm under the forest, heightened at almost 800 meters, where river Gurghiu meets his left feeder, Sebeșul Mare. The Saint Nicholas wooden church in Lăpuşna comes from the Comori village, where it was built out of oak and spruce wood, with a key hole shaped entry. The place of worship, nowadays towering above the Lăpușna forests, was brought here on the wish of King Carol the 2nd.

The pearl of these lands, also called the Valley of Kings, is the Hunting Castle in Lăpuşna, brought to life in the soul of Ferdinand the Founder. He made room for it in the forest’s bush wood, cutting between trees in the shape of Great Romania. The castle resembles today to the sketches of the architect imagining the Peleș and Pelișor castles, a reason for which the interior of the castle in Lăpușna looks similar to the jewellery from Sinaia. Here, hunting enthusiasts from the great royal families in Europe would come as guests on the invitation of Romania’s Royal Family. The honour book placed in the County Library of Mureş is a witness of King Mihai the Fist roads towards Lăpușna, as His Majesty would sign it in 1931.

Downwards from Lăpușna, towards Ibănești, one can find some dishes derived from the pride of the shepherds on the Gurghiului Valley, flavoured with all the aromas of the sheepfolds. One calls them BLANKETS. Inspired by Hodac we thought of showing you a dish proper not only for festive days, but also for regular, working days, as are most of the days of the people nearby and therefore found the CHEESE AND MEAT IN A JAR POTATOES.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accept Citește mai mult